2016 Relaxat, de vară
„Relaxat, de vară” este un proiect care a apărut firesc, și care a avut drept punct de pornire înregistrările care surprindeau viața de familie și relațiile dintre membrii comunități din blocuri cu indicativul P, de pe strada Pescărușului, undeva între 1990 și 1996.
2015 Pseudo picnic Lacul Morii
Cu ajutorul Google Maps ajungi oriunde foarte repede. Virtual. Vezi totul în ansamblu, de sus, de la o distanţă de aproape 20 de metri, în cazul în care zona este de interes.
2014 Upper class Timișoara
Upper Class Supervized este un prim episod al unui proiect work-în-progress, cel de-al doilea episod sub titlul I’m a Spoiled Daughter of a Politician la Victoria Art Center din Bucureşti.
2014 Sunt fiica răsfățată a unui om politic
Sunt fiica răsfățată a unui om politic este rezultatul unui proiect al cărui prim episod – Upper Class Supervized – a fost prezentat în luna iunie a acestui an la galeria Calina din Timișoara.
2014 „Fake it” – proiect, Salzburg
Proiect realizat datorită temei „Non-oamenii” a cursului ținut la Salzburg la Academia Internațională de Vară din Arte Plastice din Salzburg de Doug Ashford în 2014
2014 Prințesa lu’ tata – la cutie
O femeie la cutie sau feminitatea ca normă impusă, o „prințesă”, o păpușă, a cărei unui scop este să existe și să fie utilizată asemănator unui obiect, asimilată celorlalte bunuri selecționate generatoare de prestigiu aparținătorilor lor.
2013 Space and time Art yourself
Existăm într-un anumit spațiu și într-un anumit timp. Este un truism, adevărat. Nimic mai simplu și mai evident. Cele două coordonate se determină reciproc și generează destine direcționate sau haotice.
2013 Nothing to see Salzburg
„Nothing to see” este un proiect despre nimic important. Într-o lume în care suntem obișnuiți să privim în exteriorul cochiliei noastre și să-i judecăm pe alții, doi artiști îl urmăresc pe altul. Eu (Flavia Lupu) sunt urmată de doi colegi artiști: Jana Viteková (din Slovacia) și Gian-Andri Toendury (din Elveția) într-o zi de vară, în Salzburg. Nu pot interacționa cu ei și ei nu pot interacționa cu mine. Acesta este un mod de a mă privi folosind ochii unei femei și a unui bărbat, care aparțin unor tipuri diferite de culturi.
2013 Finish’it Atelier în tranziție
Cazul: Flavia Lupu, artista, într-un autoportret, scara 1:1; când vandalizezi fotografia curge sânge (fals).
2012 Roșu postindustrial
Prefer metafora. Nu dau verdicte, nu strig, nu sunt radicală, vorbesc în șoaptă. Încerc să caut, cu riscul de a nu găsi, profilul identitar al celor care, în mod întâmplător, ne-am nascut cam în același timp și în același loc. Mă bazez pe amintirile trunchiate ale unui foste vieți fericite. Propria mea mitologie este, în mod direct, legată de mitologia colectivă a generației mele. M-am născut în 1986. Pentru noi Ceaușescu nu a existat ca atare. Era un personaj aproape ficțional. În schimb, tranziția a fost o certitudine, un moment profitabil, în care puteai să ai zilnic ceva nou, pentru că noul parcă se năștea peste noapte. Nu este prea clar, însă, de unde am pornit și dacă sau când s-a terminat. Cert este că odată cu generația mea s-a născut o lume.
2012 Little red steps
În spațiul galeriei a fost organizată o sală dintr-un muzeu imaginar al istoriei recente în care oricine, privind oricare dintre exponate, poate avea ocazia să reflecteze la ce a fost, la ce ar fi putut schimba și, implicit, la ce ar fi putut să fie și nu este astăzi.
2012 Book Art Instalation History book
Book Art Instalation History book – 2012 © 2012 Flavia Lupu
2011 Invisile me
(In) visible me…Sau un gen de „eu” pus între paranteze… este o încercare de explorare a jocului dintre esență și aparență, dintre diverse paliere de conștientizare a relației cu sinele. Manechinul roșu concentrează propriile frustrări, negări, defecte, decepții, deziluzii, inadecvări, preconcepții…mai scurt, defecte.
2010 Upper class supervised
bișnuită să își consume natura într-o stare permanentă de autosuficiență mascată, într-o superioritate aproape obligatorie – dobândită prin statut -, retrasă în spații greu-accesibile, situate simbolic considerabil deasupra firescului, înalta clasă e, teoretic, imposibil de surprins în postura de obiect de observație vulnerabil ori lipsit de consistență. Propunem un unghi de vedere plonjant, de unde, membrii acestei categorii sociale restrânse și cosmopolite devin banale subiecte de analiză.
2009 Epigrafica – un alt fel de mimesis
Proiectul de față este reprezentarea unui mod de raportare la lume, un soi de sondare interioară și exterioară a unor raporturi între real și fals, care presupune un refuz al evidenței.